Cutremurător. Performanță pe burta goală. Povestea unui copil, campion la box, care are nevoie de ajutor – video

Dodo. Tohanciuc DODO. Are doar 13 ani. E din Broscăuți, Botoșani. Este deja campion. La box. Performanță obținută cu burta goală. Trist și cutremurător. În România anului 2026 când toți parveniții din funcțiile cheie ale acestui stat se dau rotunzi că nu mai pot de grija celor mulți și goi. Și se aplaudă singuri. Că cei mulți și obidiți de tâmpeniile lor politice nu mai au nici lacrimi și nici scuipat să-i dojenească strămoșește. Chiar dacă ei, parveniții, tot ei se împăunează cu rezultatele celor pe necazurile cărora ei își construiesc palate. Nu i-ar mai răbda pământul – este ultimul trend de suspin ce se mai aude prin ungherele patriei. Dar îi rabdă. Că nici forțele întunericului nu dorm. Și nestematele continuă să se formeze în întunericul anonimatului. Uneori. Câte o dată, un alt suflet mare, îi descoperă și le șlefuiește drumul spre succes. Cu sacrificii la care devine părtaș.

Dodo. E doar un copil și un vis pe cale de împlinire. Cel mai mare dintre băieți, într-o familie cu cinci copii, Dodo a preluat și o parte dintre sarcinile casei. La 13 anișori ai lui. Pentru că tata, deși tânăr, are o serie de afecțiuni fizice care îl pun în imposibilitatea de a lucra. Cu toate acestea, Dodo este premiant la școală. Și a obținut și primul titlu de campion. La Roman, anul acesta. A adus acasă premiul 1 la ”Memorialul Bardă Dumitru”, o competiție cu blazon în lumea pugiliștilor.

Puțini știu, însă, că acest titlu a fost câștigat pe burta goală. Așa cum spunem, fără figuri de stil. După ce cu chiu cu vai antrenorul său, Nicolae Crihan, a făcut rost de bănuți pentru deplasare și participare la concurs. Au ajuns la Roman, cu ajutorul lui Dumnezeu care nu îi abandonează pe cei buni. Abia ajuns, Dodo a trebuit să urce imediat în ring. A urcat. Două lovituri tehnice au fost suficiente pentru ca Dodo să își învingă adversarul. A obținut titlul și-a revendicat premiul și au plecat înapoi spre casă. Abia pe drum antrenorul și-a dat seama că micuțul campion nu mâncase nimic încă de dinainte de a pleca spre Roman. Dar Dodo nu s-a plâns. Lipsurile cotidiene l-au învățat că cei din jur nu prea dau doi bani pe calvarul prin care poate trece micuțul campion. Doar antrenorul îl înțelege. Dar nici el nu îl poate ajuta prea mult. Nici el nu are o soartă prea roz. Uneori până și bruma de câștig pe care o are din taximetrie, în loc să o ducă acasă, o investește în performanța micuților luptători pe care îi antrenează. Iar Dodo a mai obținut un premiu. Medalia de bronz la campionatul de la Mangalia.

Ne-am dus acasă la el. Să îi cunoaștem povestea. Așa l-am cunoscut și pe fratele său, Alex. Acesta are doar cinci ani. Și se antrenează și el. Vrea să devină boxer mai mare decât Dodo. Am văzut condițiile în care se plămădește succesul lui Dodo. Un cauciuc aninat de un copac. Acasă. Iar ”sala de box” de la domiciliul antrenorului sufletist este un platou de pavele de lângă casă. Și o minge de box agățată de suportul pentru uscat rufe. Atât. Și multă determinare. Iar răcorirea în zilele toride nu o fac la dușuri speciale. Pentru aceasta au la dispoziție un cazan de inox ce a avut cândva altă utilitate. Și totul se completează cu ceea ce nu au alții. Perseverență, dăruire, ambiție, încredere și multă muncă. Atât din partea antrenorului care șlefuiește campioni, cât și din partea lui Dodo.

Comuna Broscăuți are o sală polivalentă ochioasă. Nimic de zis. Din păcate până și lacătul de pe porți a ruginit. Asta pe lângă faptul că nici în ruptul capului autoritățile locale nu vor să permită antrenorului Crihan să amenajeze acolo o sală de box. Nici în sala polivalentă, nici afară. Ringul de box adus de Nicolae Crihan acolo nu i-a înduplecat deloc. Acum nici să îl ia de acolo nu poate. Că nu e lăsat. Și antrenamentele continuă acasă. La Dodo sau la antrenor.

În perioada 27 iulie – 1 august, la Eforie Nord are loc o competiție pentru copii, la care și Dodo se străduiește să ajungă. Vrea să aducă și de acolo medalia de aur. Antrenorul râde și cu ochii când îi vede determinarea. Dar sufletul îi plânge. Că nu știe ce sacrificii să mai facă și la cine să mai ceară ajutor pentru a putea să contribuie la împlinirea visului acestui campion. Iar Dodo vrea să devină măcar campion al României.

Inimosul antrenor a făcut un apel public , pe pagina sa de facebook, pentru a putea să-l ducă pe Dodo spre un nou succes. Spre fala autorităților locale și județene. Care se pricep de minune la a se umfla în pene cu munca și sacrificiile altora. Dodo crede în Dumnezeu și nădăjduiește că va ajunge la concursul național pentru copii de la Eforie Nord. De unde vrea să vină tot cu medalia de aur. Ar plânge și tastatura de o așa soartă, când scriu acest material. Dar nu poate. Iar noi, redacția, nu putem fi cei prin care Dumnezeu să trimită ajutor micuțului campion. Nu suntem tributari politic nimănui și prin urmare veniturile redacției abia pot fi zărite în evidențele fiscale.

Dar mesagerii lui Dumnezeu pot avea diverse chipuri. Și pot acționa în multiple moduri. Fie că sunt persoane fizice, oameni normali, sau societăți comerciale. Dar din dar se face rai, spuneam cândva. Și am testat cândva acest dicton. Prin urmare, toți cei care pot contribui cu puțin sau mult la cariera acestui campion, acum și pe viitor, o pot face scriindu-i direct antrenorului Nicolae Crihan ( https://www.facebook.com/nicu.crihan.7 ). Sau ne pot scrie pe adresa redacției ( redactia@curierulsatelor.ro ) iar noi vom crea legăturile necesare pentru înfăptuirea miracolelor.

Până atunci, haideți să îl susținem pe acest micuț – mare campion și să îl încurajăm, distribuind acest material pentru ca și alții, din lumea largă, poate cu mai multe posibilități decât noi, să îi afle povestea.

Urmăriți povestea lui Dodo în materialul video de mai jos.