O interpelare adresată premierului de către senatorul Dorinel Cosma din Botoșani a trecut neobservată anul trecut. Puțini sunt cei care știu că senatorul de AUR din Botoșani luptă nu doar pentru interesele botoșănenilor , ci și pentru ale românilor din orice colț al țării. Așa se face că a cerut clarificări premierului Câțu, anul trecut, cu privire la situația minerilor din Valea Jiului și a Complexului Energetic Hunedoara (CEH). Răspunsul la interpelare a ajuns la senatorul Cosma după o escală prin cabinetul secretarului de stat Nini Săpunaru din Ministerul Energiei. Din răspunsul acestui ministeriabil am aflat că soarta minerilor nu este lăsată la voia întâmplării, mai ales atunci când există voci care se interesează de ei. Pentru știința celor interesați, redăm mai jos câteva aspecte extrase din răspunsul dat de Nini Săpunaru senatorului de AUR din Botoșani.
CEH are o capacitate de 1.225 MW și este cel mai mare producător de energie electrică din partea de nord-vest a României. Din cele 6 blocuri energetice ale CEH, grupul nr.4 de 150 MW din componența CET Paroșeni este singurul retehnologizat și funcționează în conformitate cu standardele de mediu. Celelalte grupuri nu întrunesc condițiile de mediu, iar Comisia Europeană a declanșat cercetări pentru nerespectarea de către România a Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale. Datoriile companiei la sfârșitul anului 2020 erau de circa 2.4 miliarde de lei, în condițiile unui capital social de circa 350 milioane de lei. După interpelare, senatorului Dorinel Cosma i s-a comunicat, printre altele, că ministerul analiza modul în care pot fi salvate unele active viabile din cadrul CEH, în contextul procesului de restructurare.
Cărbunele contribuie esențial la asigurarea siguranței în funcționare a Sistemului Energetic Național, dar rolul său se va diminua continuu, în principal din cauza presiunii tot mai mari pe care o exercită prețul certificatelor de CO2 asupra prețului energiei electrice pe bază de cărbune. Prețul certificatului de CO2 era de 43 de euro, iar centralele pe cărbune trebuiau să cumpere un certificat pe fiecare MWh produs. Nicio retehnologizare nu va putea reduce semnificativ emisiile de CO2, astfel încât producătorii să fie viabili pe termen mediu și lung.
Pe de altă parte, Strategia Energetică a României pentru perioada 2021 – 2030 nu include informații privind renunțarea totală la cărbune la o anumită dată. Pentru a atenua efectele renunțării la producerea energiei cu cărbune, se are în vedere implementarea unei strategii de dezvoltare a zonei Văii Jiului, astfel încât minerii să aibă și alte oportunități pentru asigurarea traiului, inclusiv reconversia profesională.
Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/
More Stories
România pierde încă 460 de milioane de euro din PNRR – a aflat senatorul Silegeanu
Federovici: românii au nevoie de siguranță, nu de spectacol politic – video
Cătălin Silegeanu cere audieri în Parlament după amenzile record în dosarul ROBOR