Dorinel Cosma, senator: Distributismul – ultima redută – Advertorial

Trăim într-o societate și în vremuri care ne obligă să ne petrecem viața muncind pentru alții, crezând că muncim pentru noi și familiile noastre. De tineri suntem învățați să devenim ”o resursă umană”, pălmași pe plantațiile oligarhilor locali sau ale transnaționalelor. Ni se spune că totul depinde de noi. Dar, de fapt, totul depinde de Sistem.  Multora li s-a indus convingerea că nu mai au de ales decât între șomaj și plecarea din țară. Iar cei ce rămân pot alege. Între a fi slujbași pentru marile companii sau pentru stat.  Dar mai există o alternativă. Poate ultima. Despre care nimeni nu suflă o vorbă. Distributismul.

Distributismul înseamnă o economie la dimensiuni umane, bazată pe firme de familie și pe alte mici unități de producție, pe comunitate, pe grija față de ecosistem și de calitatea hranei noastre. În economia politică, distributismul este o filozofie economică și politică ce se constituie ca o alternativă atât la capitalism, cât și la socialism.

Opus capitalismului de tip laissez-faire ( sau în traducere neaoșă: ce-o fi, o fi) , despre care distribuțiștii susțin că duce la o concentrare a proprietății în mâinile câtorva, și socialismului de stat, în care proprietatea privată este refuzată cu totul, distributismul a fost conceput ca o adevărată a treia cale, opunându-se atât tiraniei statului cât și pieței, prin intermediul unei societăţi de proprietari.

Distributismul este un sistem economic în care comerțul și industria unei țări sunt controlate de cât mai mulți proprietari privați, în scopul de a se dezvolta pentru cetățenii săi.

Distributismul se preocupă de ridicarea de sub limita subzistenței a celor mai săraci și dezavantajați. Cu toate acestea, spre deosebire de socialism, care susține proprietatea de stat asupra proprietății și a mijloacelor de producție, distributismul caută să reducă sau să distribuie pe scară largă acel control către indivizii din cadrul societății. Culmea este că sistemul de tip capitalist se lovește de paradoxul potrivit căruia mai mult capitalism nu înseamnă mai mulți capitaliști, ci mai puțini.

Distributismul mai presupune practici economice concrete, nu modele utopice sau importate, în corelare cu tradițiile noastre economice, cu atitudinea și spiritul neamului românesc. În România, distributismul a fost promovat de către economiști ca Virgil Madgearu sau politicieni ca Nicolae Iorga și Ion Manolache. În perioada interbelică, în România a existat o economie de tip distributist.

Putem fi distributiști. În primul rând noi, impunând acest trend politicienilor.

Putem fi distributiști promovând economia locală, făcând cumpărături la magazinul din colț , nu la hypermarket, consumând produse naturale din gospodăria proprie sau a bunicilor. Libertate înseamnă întărirea familiilor și a comunităților. Tot libertate înseamnă să-i lăsăm pe adevărații țărani să ne producă hrana. Sprijinind creșterea numărului de proprietari, în locul câtorva ”aleși”, suntem distributiști.

Doar astfel putem reda familiilor noastre, copiilor, generațiilor viitoare posibilitatea de a munci pentru ei înșiși.

Trebuie să redevenim o țară de proprietari!

Dorinel COSMA

Senator