De-a lungul veacurilor, doinele și baladele românilor au perpetuat istoria nescrisă a acestui neam. Astăzi, la 34 de ani de la evenimentele din 22 decembrie 1989 și de după, colindele românilor încă spun un adevăr ignorat de cei trimiși în structurile statului pentru oblăduirea destinelor țării.
”Au murit degeaba, ce-ați făcut din țară?”. Și niciun răspuns.
Doar suspinele și lacrimile copiilor ce încă merg cu hăinuțele ponosite, flămânzi, la școală, ale bunicilor lăsați fără bani de medicamente, ale părinților ce mor pe alte meleaguri pentru pâinea celor de acasă.
După 1989, istoria și evoluția României s-a desfășurat în umbra moștenirii regimului Ceaușescu. Puterea preluată atunci de foști membri PCR, dar cu maramă nouă, toți tributari păpușarului Iliescu, au impus o serie de așa-zise reforme economice și democratice, continuate de guvernările ulterioare.
Și ecoul celor împușcați la Timișoara sau la București încă se aude: ”Am murit degeaba, ce-ați făcut din țară?!”
România a devenit membră a NATO în 2004, iar în 2007 a devenit membru activ al Uniunii Europene. Dar din cimitirul eroilor revoluției de la 1989 tot se aude: ”Am murit degeaba…”.
Reformele democratice din toate guvernările post-decembriste au eșuat în bună parte. Problemele legate de corupție și administrație defectuoasă, sau în interesul unor grupări dubioase, s-au perpetuat și înrobesc țara. Decalajul economic față de media europeană a mai fost recuperat, dar inegalitatea în țară s-a accentuat, iar românii emigrează masiv.
Și de peste granițe, din glasurile urmașilor eroilor revoluției, răsună un singur răvaș, mai ales în această perioadă:
”Au murit degeaba, ce-ați făcut din țară?!”.
Dorinel COSMA
Senator AUR Botoșani

Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/


More Stories
Guvernul acordă ajutoare care nu ajung nici la 100 de lei pe lună pentru copii și pensionari
Senator Cătălin Silegeanu: țara care își lasă ogorul la mila Cerului
Simion anunță salvarea românilor din ghearele hienelor politice