Primărița râvnită în altă comună. Acasă, adversarii sunt de fațadă

S-a spus despre ea că este ”Udrea de Vârfu Câmpului”, că e una din ”contesele” localității, că e ”baroneasă de Siret”, că e ”Merkel de Botoșani” și câte alte astfel de calificări pământești. Dar să fie râvnită într-o altă comună decât cea în care dă ora exactă, încă nu s-a auzit. Până în urmă cu câteva zile.

Însoțind o echipă de candidați din comuna Mihai Eminescu, la pas prin comună, un taxi s-a oprit în dreptul nostru. Omul și-a dat cu părerea despre comuna Mihai Eminescu dar a avut o recomandare ce a întors blitzul către el. Cetățeanul care e convins că a dat glas gândurilor nerostite ale celor din comuna lui Eminescu, Valerian Lozneanu ar vrea ca localitatea să fie ca Vârfu Câmpului. ”Ați văzut ce a făcut primărița aia acolo? Așa trebuie și aici și în fiecare comună. O femeie care conduce comuna cum trebuie”, a sintetizat cetățeanul cu taxi. Cetățeanul este botoșănean, dar ajungând des la Vârfu Câmpului a rămas îndrăgostit de comuna de pe buza Siretului și de primăriță. Vezi în materialul video de mai jos ce mai spune cetățeanul căruia iarba din vecini i se pare mai verde.

Primărița de care vorbim – ați ghicit – este Maria Huțu. Și în timp ce primărița Huțu este râvnită în altă comună, la ea acasă, la Vârfu Câmpului, totul e mult mai simplu. Pare că înainte de era Huțu nu a mai fost altceva și că e aproape predestinat ca viitorul să fie tot Huțu. Ba chiar și adversarilor politici de până acum li s-au strepezit dinții și li s-a înmuiat glasul în ultimii ani. Cât despre contracandidați în bătălia electorală de acum – părerea localnicilor și nu numai este că aceștia sunt obligați de partide, sau candidează de fațadă. Să pară mai importanți (în fața lor sau a sătenilor) că au curaj să își măsoare puterile cu primărița de poveste.

Marian Morosan

Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.

Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.

Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !

https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/