În mulțimea de participanți de anul acesta la Ziua Unirii lui Cuza, de la Iași, a existat și un grup de români…altfel. Români de peste Prut. Din Republica Moldova. Veniți la manifestările de la Iași. Pentru că acolo s-a înfăptuit Unirea. Pentru că acolo , în acest an, s-a așteptat cu naivitate participarea Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova și partenera de idilă în legendele contemporane cu Nicușor Dan. Pentru că acolo au vrut să reaprindă scânteia adevăratului deziderat al unirii. Dincolo de scamatorii politice. Dincolo de demagogia guvernanților de acum. Din România și din Republica Moldova.
Au scandat Unire. Au huiduit la unison cu toți românii prezența lui Nicușor, a primarului din Iași, a reprezentanților din București. Și au zâmbit fraților români. Și au stat de vorbă cu oricine a vrut să îi cunoască.
Astăzi, Partidul Național Moldovenesc împlinește 3 ani de la reînființarea vechiului partid cu aceași denumire. Alături de liderul lor, Dragoș Galbur, membrii și simpatizanții partidului sărbătoresc trei ani în care au crescut și s-au impus în Republica Moldova ca o voce a memoriei Moldovei rămasă în pribegie dincolo de Prut, ca un punct de reper al normaității, speranței și nădejdei într-o direcție bună a politicii din Chișinău.
În acest timp, mulți moldoveni s-au convins că PNM a devenit o voce care apără lucrurile fundamentale: limba română, adevărul istoric, demnitatea oamenilor și dreptul lor de a trăi într-o comunitate care știe cine este și încotro merge.
”Partidul Național Moldovenesc își asumă deschis unirea Republicii Moldova cu România ca obiectiv politic legitim și necesar, singura cale de reîntregire națională, securitate și dezvoltare durabilă. Acest drum este urmat cu hotărâre și credință”, susține Dragoș Galbur, președintele PNM.
Darm dintre toate luările de poziție ale liderului PNM, trebuie să subliniem și o mărturie anterioară care ar trebui să dea de gândit ambelor guverne – și de la Chișinău și de la București.
”În Republica Moldova, limba română pierde teren pe zi ce trece. Pe de o parte, minoritățile naționale refuză constant să o învețe. Pe de altă parte, avem un aflux considerabil de cetățeni ucraineni vorbitori de rusă, iar limba rusă devine tot mai prezentă în spațiul public. Și e vina noastră! În Moldova e comod să nu cunoști limba română. Grădinițe și școli — în rusă, învățământ superior — în rusă, 90% din canalele TV și radio — în rusă, ziare — în rusă, servicii — în rusă etc. Cursurile gratuite și lecțiile de română de la școală nu sunt suficiente. E nevoie urgentă de o lege organică care să impună, fără echivoc, cunoașterea limbii române”, spunea, printre altele, la începutul anului, Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc.
Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/
More Stories
„Retro Dance” – Melodii și pași de dans de altădată, bucuria de a dansa și socializa la Botoșani
Turcia, Bulgaria și România partenere în proiectul BSB00836 – RISCARE: Regiunea Mării Negre pregătită
Cum se cheltuie banii contribuabililor în orașul Flămânzi