Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 martie 1909 în urma unei decizii a Partidului Socialist American sub denumirea „Ziua naționala a femeii”.
La Botoșani, anul acesta, primele semne ale sărbătorii au venit din comuna Mihai Eminescu. Cu două zile în urmă, vineri, pentru că era ultima zi de lucru a angajatelor din Primăria Mihai Eminescu, un cetățean le-a vizitat înainte de plecarea în week-end. Dezbrăcat de haina politică și cu securea războiului electoral îngropată imediat după alegeri, Vasile Onofrei, fost consilier local, actualmente cetățean simplu și onorabil, cum se străduiește să fie știut, a creat în Primăria Eminescu un moment demn de ”Surprize, surprize”. Dar fără Andreea Marin.

Cu un braț de buchete de trandafiri, fix 25 de buchete, Onofrei le-a felicitat pe toate doamnele și domnișoarele din Primăria Mihai Eminescu. Deși o vreme s-a poziționat politic în opoziție, Vasile Onofrei nu a avut alergie la trandafiri. Prima felicitată a fost primărița comunei, Andreea Cristina Alecu Gireadă. Apoi a intrat prin fiecare birou și a dăruit angajatelor din primărie gânduri bune și un simbol al primăverii.
În vreme ce majoritatea bărbaților, sau șefilor și colegilor din diverse unități așteaptă prima oră a zilei de 8 martie, Vasile Onofrei a fost astfel primul vestitor al încrederii și prețuirii datorate femeilor.
Afirmația din titlul acestui material nu e greșită. Pentru că în multe unități economice și nu numai, uneori, bărbații cu pretenții de bărbați, uită să fie gentlemani măcar de ziua femeii, dacă nu în fiecare zi. Și astfel Vasile Onofrei e posibil să fie modelul de cătățean cel mai râvnit de angajații unei primării.

Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/


More Stories
Festivalul Haiducilor, ediția XVII Durnești. Interviu Vasile Sasu, primar
Oraș administrat ca gospodăriile de altădată
Primarul Botoșaniului își joacă mandatul la păcănele