Rădăcinile nu se uită. Tudora își cheamă fiii acasă și în acest an – video

Tradiție, omenie, dragoste de neam și glie. Moștenirea lăsată de Ștefan cel Mare răzeșilor din Tudora este dusă mai departe. Asemeni unui legământ cu nemurirea frumuseții satului românesc, lăsată zestre peste veacuri de înaintașii gospodarilor din Tudora.

Cu secera în mână, încinși cu sfântul tricolor, primarul comunei Tudora, Constantin Cocoreanu și câțiva tudoreni de nădejde au pornit la secerat. Când șalele ostenite tânjesc la umbra salciei bătrâne, pe ștergare țărănești, în care este țesută toată osteneala și năzuințele truditorilor, bucatele sunt așezate cu smerenie pentru darurile cerești. Mulțumind Creatorului pentru toate (și bune și rele), primarul rupe turta în bucăți și împarte cetei de ostenitori. Apoi, cu dexteritate, taie cu ața mămăliga ce face casă bună cu bulgărașii de brânză cu smântână sau chișleacul odihnit în oala măiestrită din același lut din care toți suntem plămădiți. De alături, fără a fi lăsată în uitare, damigeana cu tărie își așteaptă dreptul la cuvânt. Și după ce își trag sufletul, sporovăind despre câte-au fost și or să fie, purced iar la secerat.

Asemeni grâului transformat în pâine, de 631 de ani tudorenii transmit din generație în generație dragostea neîntinată pentru semeni, pentru glie, pentru port popular și tradiții.

Mândri de tot ceea ce reprezintă în lume, indiferent de vremurile prin care trece țara, tudorenii știu cum se păstrează rădăcinile, cum se alduiesc vlăstarele, cum se poartă renumele prin cele zări, cu demnitate și cu înțelepciune.

Unui asemenea popor binecuvântat, Dumnezeu i-a dăruit un primar după chipul și asemănarea lui. Vrednic, gospodar, chibzuit, preocupat de soarta întregii comunități, primarul Constantin Cocoreanu îi cheamă și anul acesta, acasă, pe fiii Tudorei, pe 29 iunie. Iar la bucuria lor, aș cum li s-a dus vestea de la răsărit până la apus, tudorenii îi invită în ospeție pe prieteni, pe vecini, pe toți cei ce vor să le fie părtași la hramul satului.