Cătălin Silegeanu: Importurile de gaze au crescut cu 46,8%, în vreme ce resursele naționale zac neexploatate

Senatorul Cătălin Silegeanu cere viitorului Guvern să pună producția internă de gaze și cercetarea noilor perimetre între primele măsuri din energie, în condițiile în care România a cumpărat considerabil mai mult gaz din import în 2026, iar prețurile europene au intrat din nou pe o traiectorie ascendentă.

„Românii au pornit deja centralele și se pregătesc pentru o iarnă grea, după scumpiri și taxe care le-au redus puterea de cumpărare. Guvernul care urmează să se instaleze trebuie să înceapă cu reducerea costurilor pentru populație prin creșterea producției interne, investiții și concurență, fără intervenții în piață și fără scheme de plafonare care amână problema. Oamenii plătesc deja pentru comoditatea unui stat care preferă importurile scumpe și lasă resurse naturale nevalorificate, în loc să cerceteze potențialul țării și să pregătească exploatarea acumulărilor rentabile”, afirmă Cătălin Silegeanu.

Datele Institutului Național de Statistică arată că România a produs 2,508 milioane tone echivalent petrol de gaze naturale în primele patru luni ale anului, cu 1% mai puțin decât în perioada similară din 2025, în timp ce importurile au trecut de 1,246 milioane tep și au crescut cu 46,8%.

„În primele patru luni din 2026, importurile de gaze au crescut cu 46,8% față de perioada similară a anului trecut, în timp ce producția internă a scăzut cu 1%. Ministerul Energiei îmi comunică o cotație europeană de 78 euro/MWh, în creștere, și îmi prezintă rutele de aprovizionare prin Grecia și Bulgaria. Preferința guvernelor pentru achizițiile externe ne lasă captivi unor prețuri dictate de conflicte și de competiția internațională pentru aprovizionare, iar dezvoltarea producției românești rămâne în urma necesităților. Contractele din străinătate acoperă consumul, dar perpetuează vulnerabilitatea pentru care populația plătește tot mai scump”, declară senatorul.

Tensiunile de pe piața europeană s-au accentuat între timp. Pe 15 septembrie, Ministerul Energiei anunța cotații TTF de 83-84 euro/MWh, aproape de 3 ori peste nivelul de la începutul anului, pe fondul tensiunilor geopolitice, al competiției pentru GNL și al stocurilor europene mai reduse.

Cătălin Silegeanu aduce în discuție și resursele cercetate în trecut în județul Botoșani, unde acumularea de la Hilișeu-Horia și descoperirea de gaz metan de la Agafton au rămas fără o evaluare publică actualizată asupra cantităților exploatabile și a rentabilității.

„În județul Botoșani, de exemplu, există acumulări de gaze la Hilișeu-Horia, iar descoperirea din 1995 de la Agafton a indicat metan cu o concentrație de 99,6%. După trei decenii, Ministerul Energiei ridică din umeri și mă trimite la altă autoritate când solicit date despre volume și rentabilitatea extracției, fără să ne spună câte familii s-ar putea încălzi cu gazul din județ și pentru câte ierni ar ajunge. Viitorul executiv trebuie să finanțeze cercetarea și să pregătească exploatările viabile, fiindcă românii sărăcesc din vina unui stat mai preocupat de traseul importurilor decât de posibilitățile de producție proprie”, afirmă Cătălin Silegeanu.

În răspunsul transmis parlamentarului, Ministerul Energiei mai arată că extinderea rețelei de transport al gazelor din județul Botoșani a fost declarată proiect de importanță națională și include conductele Coșula–Săveni–Darabani, Suceava–Ștefănești și Dorohoi–Darabani. Investiția ar urma să deservească localități care nu au în prezent acces la gaze naturale și să creeze capacitatea necesară pentru racordări ulterioare în nordul și nord-estul județului.