În cursul anului 2026, orașul Ștefănești din județul Botoșani a înregistrat o activitate administrativă intensă, axată pe modernizarea infrastructurii și extinderea serviciilor sociale prin atragerea de fonduri europene și guvernamentale. Beneficiind de managementul primarului Florin Buțura, administrația a mizat pe reducerea cheltuielilor care nu reprezentau o prioritate în favoarea investițiilor pe termen lung. Edilul Buțura se poate mândri că știe ce face, având în spate câțiva anișori buni de administrație publică. Născut la Suharău, Florin Buțura a fostviceprimar al orașului Ștefănești în perioada 2012 – 2016, apoi primar. Anul acesta a celebrat un deceniu de când este primar, wece ani de când și-a pus amprenta asupra orașului Ștefănești.
Mandatul primarului Florin Buțura (PNL), aflat la conducerea orașului Ștefănești din iunie 2016, este definit de o tranziție clară: pe de o parte, o activitate administrativă intensă axată pe atragerea de fonduri europene, iar pe de altă parte, confruntarea cu limitările severe ale infrastructurii din județul Botoșani și cu provocări de ordin juridic sau logistic.
Florin Buțura s-a remarcat la nivel regional în special ca un manager eficient al fondurilor europene și guvernamentale pentru o comunitate mică, declarând oficial atragerea a milioane de euro în proiecte finalizate sau aflate în derulare.
Principalele proiecte și investiții cu impact derulate sau contractate în 2026 sunt structurate pe domenii cheie:
Infrastructură Urbană, Parcuri și Mediu
- Amenajare Parc Ștefănești: Contractul de finanțare a fost semnat oficial la începutul lunii noiembrie 2026. Proiectul, finanțat din fonduri europene, are o valoare totală de aproximativ 10 milioane de lei (din care circa 7,5 milioane de lei reprezintă valoarea nerambursabilă) și urmărește extinderea și protejarea spațiilor verzi.
- Parc Fotovoltaic: Proiectul se află pe lista investițiilor pregătite să intre în faza de execuție, având ca scop reducerea costurilor cu energia electrică la nivel local.
- Utilaje edilitare și parcare: În vara anului 2026, au fost achiziționate utilaje și echipamente noi destinate serviciilor edilitare, iar o altă investiție de aproximativ 440.000 de lei a vizat amenajarea parcării de la sediul Primăriei Ștefănești.
Educație și Infrastructură Culturală
- Centru multifuncțional pentru copii: În vara anului 2026 au fost demarate lucrările de construcție pentru un centru destinat copiilor din grupuri vulnerabile, pe strada Henri Coandă nr. 5. Proiectul, realizat prin finanțare europeană, are o valoare de peste 11,3 milioane de lei și va integra dotări sportive, recreative și culturale.
- Extinderea Liceului „Ștefan Luchian”: Un proiect aflat în plină implementare, finanțat prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, menit să asigure accesul la o educație incluzivă și modernă.
- Proiectul Cultural Noul Bauhaus European (NEB): În toamna anului 2026, primăria a lansat consultarea publică pentru un proiect depus prin Programul Regional Nord-Est. Acesta vizează transformarea fostului cinematograf „Prutul” în centru cultural-comunitar, refuncționalizarea Casei de Cultură și crearea de trasee pietonale și velo.
Sănătate și Servicii Sociale
- Centru de permanență medicală: Investiție în execuție destinată asigurării asistenței medicale de urgență și de proximitate pentru cetățenii orașului și din localitățile limitrofe.
- Dezvoltarea serviciilor sociale pentru vârstnici: Un proiect finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS), activ în 2026, în cadrul căruia s-au organizat inclusiv concursuri de angajare pentru personal specializat în servicii de îngrijire la domiciliu.
Digitalizare și Strategii de Viitor
- Înrolarea în RoeID: Orașul a încheiat un protocol cu Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru implementarea identității digitale guvernamentale.
- Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă 2025–2035: La începutul anului 2026, cetățenii au fost implicați activ prin chestionare pentru orientarea corectă a viitoarelor investiții în eficiență energetică.
- Strategia de Dezvoltare Locală: A fost actualizat cadrul strategic local pentru perioada rămasă până în 2028.
Ștefănești înainte de 2016 (Economie, Societate, Administrație)
Înainte de 2016, Ștefănești (declarat oraș în 2004) se confrunta cu un decalaj masiv între statutul juridic de oraș și realitatea edilitară de la fața locului.
- Administrativ: Capacitatea de planificare administrativă era redusă. Primăria gestiona cu dificultate cele 4 sate componente (Bădiuți, Bobulești, Stânca, Ștefănești-Sat), infrastructura de bază (apă, canalizare, drumuri asfaltate) fiind deficitară sau complet absentă în multe zone periferice.
- Economic: Orașul era puternic dependent de subvenții și de agricultura de subzistență. Comerțul transfrontalier sau activitățile legate de nodul Stânca-Costești nu erau valorificate la scară largă. Lipsa locurilor de muncă din sectorul industrial sau din servicii profesionale menținea localitatea într-o izolare economică.
- Social: Comunitatea era marcată de un risc ridicat de sărăcie și excluziune socială, dar și de un fenomen intens de migrație externă. Populația tânără a plecat masiv la muncă în străinătate sau către orașe mari (precum Iași sau Suceava), lăsând în urmă o structură demografică îmbătrânită.
Schimbările din ultimii 10 ani
Până în 2026, motorul principal al transformării din Ștefănești l-au reprezentat fondurile europene nerambursabile și programele naționale de redresare (cum ar fi PNRR). Schimbările s-au resimțit pe mai multe paliere:
- Modernizarea Infrastructurii și a Utilităților: S-au implementat proiecte majore de utilitate publică, cum ar fi modernizarea infrastructurii pentru gestionarea deșeurilor agricole (managementul gunoiului de grajd prin sisteme integrate de valorificare).
- Focus pe Infrastructura Socială și Incluziune: Orașul a beneficiat de finanțări masive prin POCU (Programul Operațional Capital Uman) în valoare de peste 15 milioane de lei pentru măsuri integrate destinate combaterii sărăciei. De asemenea, au fost construite active extrem de importante: un Centru Comunitar Integrat, un centru de zi și unități de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice (prin reabilitarea unor clădiri degradate, precum fosta brutărie de pe str. Smârdan).
- Atragerea de specialiști: S-a demarat construcția de locuințe moderne de serviciu (tip nZEB plus) prin PNRR pentru atragerea și reținerea tinerilor specialiști din domeniul sănătății și al învățământului.
- Revitalizarea urbană recentă (Strategia 2026): Administrația locală a pregătit proiecte de anvergură prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027 (inițiativa „Noul Bauhaus European”) ce vizează refuncționalizarea Casei de Cultură, transformarea fostului cinematograf „Prutul” în centru cultural și crearea de trasee pietonale și piste de biciclete.
Nivelul de trai în 2026 în orașul de la granița de NE a Europei
Nivelul de trai din Ștefănești rămâne moderat spre scăzut prin comparație cu media națională, reflectând realitatea economică a județului Botoșani. Totuși, el a înregistrat o stabilizare.
Costurile generale de subzistență (alimente, utilități) sunt mai mici decât în restul țării, dar puterea de cumpărare locală este limitată de salariile preponderent mici din sectorul agricol sau cel bugetar. Cu toate acestea, calitatea vieții din perspectivă edilitară s-a îmbunătățit substanțial prin accesul crescut la servicii socio-medicale și prin reabilitarea spațiilor publice.
Puncte Forte ale orașului Ștefănești:
- Capacitatea de atragere a fondurilor nerambursabile: Orașul a demonstrat o dinamică excelentă în accesarea programelor UE, PNRR și GAL (Grupul de Acțiune Locală Valea Prutului) pentru dezvoltare locală.
- Infrastructura socială nouă: Prezența centrelor medicale integrate, a serviciilor pentru vârstnici și a asistenței destinate categoriilor vulnerabile.
- Poziția geografică și resursele naturale: Vecinătatea cu Nodul Hidrotehnic Stânca-Costești și râul Prut oferă un potențial ecoturistic, piscicol și energetic major.
- Patrimoniul istoric și cultural: Biserici istorice valoroase (precum Sfântul Nicolae în stil neoclasic) și tradiții locale conservate.
Puncte Slabe:
- Lipsa investitorilor privați mari: Economia este lipsită de unități industriale sau comerciale mari capabile să genereze locuri de muncă bine plătite.
- Vulnerabilitate demografică: Un procent ridicat al populației îmbătrânite și dependența crescută de asistență socială sau pensii.
- Izolarea geografică: Poziționarea la granița estică a Uniunii Europene, departe de autostrăzi sau coridoare rapide de transport rutier.
Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/
