Multe secole s-a considerat că elixirul fericirii este criptat în cărțile Sfintei Scripturi. Ulterior, omenirea a reînceput să tânjească și să caute elixirul fericirii în cele mai mistice locuri. Alții au încercat să-l producă în creuzete de laborator. Și încă se aleargă după fantasme. Nimeni nu s-a gândit că acesta este mai la îndemâna oricui decât ar crede oricine. Elixirul fericirii există. La granița de NE a Europei. Bine păstrat în clondirul cuvântului. Trebuie doar să-l vrem cu adevărat și să nu ne lăsăm amăgiți de himere cu straie de fericire. Străjerul elixirului este un primar. Și nu, nu este academician, sau cercetător științific sau vreun personaj misterior. Este un OM care se vrea cât mai simplu și mai uman. Și încă o dată s-a adeverit că ”piatra pe care nu au băgat-o în seamă unii, aceasta s-a făcut în capul unghiului”. De altfel, străjerul elixirului nu este un cerber care să țină fericirea doar pentru el sau pentru vreun stăpân. Nu , el o împarte. Tuturor celor ce o vor. Cu adevărat. Fără rețetă. Costel Romanescu, primarul din comuna botoșăneană Păltiniș, tinde să devină fără să fi vrut neapărat, înțeleptul de pe tâmpla Prutului. Redăm mai jos câteva picături din acest elixir al fericirii ascunsă în cuvinte înțelepte. Și câte s-ar schimba în oameni și în lume dacă astfel de slove ar deveni ideologii politice.
”Daca nu poti ierta oameni, nu poti accepta bogatia ta. Daca sufletul tau este plin de ura, iubirea nu-si gaseste un loc in el. Trebuie sa scapi de sentimentele negative care te devoreaza si nu iti dau pacea mintii.Trebuie sa devenim constienti de inceputul subtil al miscarilor in oricare dintre eforturile noastre, fie ca dorim sa ne imbunatatim situatia financiara sau starea de sanatate.Cand simti ca puterea Universului te trage inapoi, nu deveni descurajat sau temator in fata acestei situatii. In timp, perseverenta ta va fi recompensata iar miscarile negative isi vor pierde din putere”, este convins Costel Romanescu , edilul de la Păltiniș. Și tot el mărturisește că nu vrea să fie un om obișnuit întrucât are dreptul să fie extraordinar.
”Sentimentul de disperare este cunoscut pentru fiecare din noi, iar în așa momente tindem să ne ascundem emoțiile și sentimentele. În astfel de situații avem nevoie să ne descurcăm singuri, de altfel ne simțim pierduți. Cu siguranță toată lumea are modalități de a se reînvia. Personal, am nevoie de înțelepciune. Eu, ca armura, îmi repet o frază:„Totul poate fi trecut în această viață, atâta timp cât există ceva pentru care să trăiești, pe cineva pe care să-l iubești și pe cineva pe care să-l îngrijești.” Trebuie doar să te uiți în jur. Forțați-vă prin „nu pot” și „nu vreau” pentru a hrăni pisica, a uda florile, doar ridicați-vă și mergeți la magazin. Nu pentru tine, ci pentru alții, cei care nu sunt deloc de vină pentru faptul că viața ne-a dat un impediment, iar noi suntem lipsiți de speranță. Și trebuie să te calmezi, pentru că: „Ceea ce poți lua calm nu te mai controlează”. Rugăciunea ajută. Indiferent dacă ești credincios sau nu, a vorbi cu voce tare despre calm și acceptarea ajută foarte mult. Repet iar și iar, uneori țipând. Devine mai ușor.În general, iată un sfat grozav: „Și orice ți s-ar întâmpla – nu lua nimic la inimă.” Este o abilitate. Ea trebuie antrenată. Protejează-ți inima de ceea ce intră în ea. Este dificil să instalați acest filtru intern pentru a nu aluneca în starea de indiferență. Este ca și cum ai proba hainele – voi purta asta, dar asta nu mi se potrivește. Așa este cu inima mea: voi lăsa acest lucru să intre și îl voi accepta, dar îl voi lăsa să treacă – acesta nu este al meu. În general, când pare că nu mai există forță, doar pare. Este necesar să împărți realitatea în părți mici, să renunți la perspectivele lungi și să trăiești doar aici și acum. Cum se spune acolo: “Astăzi nu va mai fi timp… Mâine nu va mai fi putere… Și poimâine nu vom mai fi noi… Nu amâna nimic, trăiește acum.” Înțeleg că nu pot face mare lucru, dar pot să spăl, să fac patul și să fac ordine în cameră. Puteți începe cu asta. Fă pași mici pentru a te îndepărta de epicentrul evenimentelor, pentru că este mai greu să fii trist într-o cameră curată decât într-una murdară, pentru că după un duș de contrast nu vrei să plângi deloc, iar mirosul de vanilia are un efect pozitiv asupra creierului. Așa că trebuie să mergi și să cumperi această chiflă cu vanilie. Chiar dacă „o bucată nu se potrivește în gât” – doar adulmecă. Amintirea binelui își va face treaba, părăsește colțurile conștiinței și aduce alinare. Este imperativ să găsesc pe cineva care se simte mai rău decât mine în acest moment. De exemplu, pot merge, dar vecinul meu, bătrânul bunic, nu poate. Are nevoie de ajutor. Pot să gătesc mâncare, iar bătrânul de pe stradă nu a mai mâncat de zile. Trebuie să-l hrănesc. Și oricât de greu ar fi, oricât s-ar părea că viața a eșuat și nu va mai fi lumină și bunătate, scrieți-vă o notiță:„Nu există o cheie anume pentru fericire. Ușa este mereu deschisă”. Privește această notiță iar și iar până când crezi asta, până când devine o parte din tine. Pentru că datoria fiecăruia este să trăiască această viață și să nu o ardă în regrete, dezamăgiri și auto-reflecție”, este convins Costel Romanescu.
Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/
More Stories
Comuna în care cetățenii știu ce vor
Și-a făcut majoratul. Ca primar. Încă. Social-democrat. Empatic și identitar
Responsabilitatea față de cetățeni nu are orar la Cristești