aprilie 23, 2026

Cea mai frumoasă colindă a răsunat astăzi la Dângeni – video

Vremea colindelor umple iar de bucurie sufletele și casele românilor de pretutindeni. Primarii se întrec în dărnicie față de colindători în aceste zile. Dar cea mai frumoasă colindă care a răsunat astăzi pe plaiurile botoșănene s-a ridicat din glasurile îngerești ale copiilor din comuna Dângeni. Grupul de colindători, coordonat de profesorul Victor Tănasă, a făcut o vizită edilului Claudiu Ilaș, la Primăria Dângeni. Colinda lor s-a concretizat într-un mic spectacol, cu mesaj și emoție transmise prin acorduri de voci edenice. E greu să spui că o colindă este mai frumoasă decât alta, tot așa cum e greu să spui că un copil care colindă e mai dibaci decât altul. Dar grupul de colindători de la Dângeni au avut un atu în plus. Printre ei și împreună cu ei, a răsunat și vocea micuței vedete Maria Denisa Băitănciuc. Micuța Angela Moldovan, așa cum au alintat-o cei ce o iubesc, dar mai ales Curierul Regional, a fost sarea și piperul spectacolului de care astăzi s-au bucurat angajații Primăriei Dângeni. Iar bucuria edilului Ilaș a fost pe măsură. Claudiu Ilaș poate fi mândru că, dincolo de scoaterea comunei din secetă și noroaie, a avut inspirația de a susține ansamblul folcloric local și de a-i încuraja pe tinerii componenți să fie cei mai buni și, astfel, să ducă renumele comunei Dângeni pe meleaguri mai apropiate sau mai îndepărtate.

Inițial, colindele aveau o funcțiune ritualică, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de sfârșitul său (toamna, la culegerea recoltei)[1]. Pe de altă parte, un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor lui Ianuarie. Peste timp, din semnificația inițială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări. Termenul „colinda” este de origine latina si provine de la cuvantul latin „calendae”, derivat din verbul „calare” („a vesti”). Astfel, a colinda inseamna a vesti. In vechime, se colinda din seara de 24 decembrie, pana in 25 decembrie. Amintim ca in unele parti se mergea cu colindul pana in Ajunul Anului Nou. Sunt zone unde se colinda mai mult la Anul Nou, cum ar fi Moldova, in timp ce in Transilvania se colinda mai mult la Craciun. Colindatorii sunt chipul ingerilor care au vestit Nasterea Domnului. La colindat se pleaca in ordinea inversa varstei: cei mai mici mai intai, cu Mos-Ajunul: „Buna dimineata la Mos-Ajun…”, ca dupa-amiaza pana pe inserate, cei mai in varsta, mai in puterea noptii sau chiar „noaptea pe la cantatori”.

Pe vremuri se credea ca atunci cand nu se vor mai auzi colinde pe pamant vor iesi diavolii si vor pune stapanire pe lume. Colindele sunt creatii anonime si exprima pe intelesul tuturor invatatura Bisericii despre intruparea Domnului. Este adevarat ca limbajul colindei este unul vechi. Intalnim cuvinte care, din punct de vedere etimologic, nu au inca o semnificatie clara, asa cum este si cazul cuvantului „ler„. Cu toate acestea, mitropolitul Antonie Plamadeala afirma ca „se prind asa de usor si se transmit cu usurinta de la o generatie la alta, tocmai pentru ca au reusit sa prinda cuvintele in cele mai adecvate melodii care raspund sensibilitatii noastre celei mai adanci”.