Despre geneza comunei Dângeni și dragostea pentru artă cu meșterul Apalaghiei

Una dintre expedițiile Cercetașilor României (cluburile Aventura din Pitești și Cutezătorii din Botoșani) ne-a purtat, zilele trecute, pe colinele comunei Dângeni, în satul Hulub. La capătul lumii, cum spuneau micuții după ce au urcat ”dealul Golgotei” până la destinație, la îngemănarea lumescului cu raiul meșteșugurilor noastre populare, în casa meșterilor populari Sonica și Maricel Apalaghiei. Aici cercetașii au descoperit caracterul transcendental al neamului românesc, noblețea și esteticul îndeletnicirilor străbunilor noștri, perpetuate prin mâini dibace și suflete arvunite raiului, precum cele ale gazdelor noastre. Descinderea noastră la reședința celor doi păstrători și făuritori ai comorilor existenței noastre milenare s-a întâmplat să fie taman după chindie, când deja noaptea se îmbrățișa cu ziua. Ce am apucat să surprindem pe cameră puteți vedea în galeria foto de după materialul video.

În timp ce plutonul cercetașilor, osteniți de aventurile din cursul zilei, a fost luat în primire de către amfitrioana noastră, destoinica doamnă Sonica, asemeni unei conițe din vremurile în care Moldova era principat, fiind omeniți cu faguri de miere din producția proprie și ceaiuri de simțeai mirosul și prezența bunicilor în încăpere, l-am rugat pe meșterul Maricel Apalaghiei să ne vorbească puțin de pasiunea și sensul vieții sale. Gata oricând să se așeze la voroave înțelepte cu oricine este dispus să îl asculte, meșterul ne-a făcut hatârul. Și Doamne câte are de spus. Dar ne-a plimbat mai întâi prin geneza așezării Hulub, acolo unde Dumnezeu i-a rânduit misiunea de curator al spiritualității și dăinuirii acestui neam. Dovadă a indestructibilei legături a localnicilor cu meleagurile în care au deschis ochii și unde vor rămâne în timp, peste secole și milenii, prin ceea ce vor lăsa moștenire generațiilor viitoare. Meșterul este foarte atent în selectarea cuvintelor și a mesajelor pe care le transmite vizitatorilor, conștient că este una dintre verigile nemuritoare ale transmiterii valorilor acestui neam peste veacuri și că, prin urmare, orice spune poate construi sau surpa idei, legende, idealuri. Și cu frumuseșea veșnicei de la sate nu poți juca alba-neagra. Ascultați cu atenție ce spune meșterul și sigur vă veți simți mai bogați sufletește, mai împliniți ca trecători prin această lume și veți reconsidera atitudinea de patriot, îndrăgostindu-vă de nestematele folclorului nostru românesc, veți înțelege de ce poporul român nu va fi niciodată pierdut sau dezrădăcinat cât timp vom avea printre noi acești sfinți ai conștiinței unei moșteniri edenice.