Hai la Tudora, hai ACASĂ – primarul cheamă feciorii comunei la hramul satului

Ca în fiecare an, de când primar este Constantin Cocoreanu, comuna Tudora își cheamă feciorii acasă. Duminică, 29 iunie, întreaga comunitate va fi iar în sărbătoare. Și cum stă bine unei gazde primitoare și cu statut de tudorean, edilul Cocoreanu îi așteaptă pe toți fiii satului să revină acasă pentru a sărbători împreună Ziua Satului, sau hramul – cum spuneau bătrânii.

O zi cu reverberații peste an și peste hotare

Pregătirile au început de circa două săptămâni. Și pentru a fi sigur că totul va fi ca la carte, însuși primarul s-a preocupat de detaliile praznicului obștesc, ajutat de vrednici gospodari și gospodine, de voluntari și oameni ai locului care îl iubesc și drămuiesc corect tot ce a făcut și face pentru Tudora. În fiecare an tudorenii nu și-au dezmințit renumele de bune gazde, lăsat încă de pe vremea lui Ștefan Cel Mare.

Așa că și anul acesta sărbătoarea satului și a fiilor comunei Tudora va fi un eveniment memorabil. Până și filmul de promovare a acestei sărbători este unul unic, inspirat, foarte frumos lucrat și care oricând ar putea fi un documentar mărturie, peste veacuri, a renumelui celor care cu mândrie își spun tudoreni. Vedeți mai jos materialul video. După Sfânta Liturghie, evenimentul va debuta cu o dublă lansare de carte la Căminul cultural. Evident, nu va lipsi nici momentul în care cuplurile de aur vor fi cinstite de către primar și comunitatea locală pentru împlinirea a 50 de ani de conviețuire. Iar de la prânz până spre miezul nopții, toată suflarea va petrece alături de o pleiadă de artiști invitați să facă atmosferă. Iar ca totul să fie conform planului său, edilul Constantin Cocoreanu a tocmit cel mai bun partener al primăriilor, în materie de sunet, recuzită, lumini, organizare artistică, adică pe îndrăgitul profesor și artist Florin Vecliuc.

Pe scenă vor evolua artiști chemați să îmbogățească eforturile edilului și ale comunității locale și să le aducă bucurie și daruri de cântece pentru joc și voie bună. Vor evolua pe scenă Constantin Bahrin, Versavia Vecliuc și Angelica Flutur, Adriana Ochișanu și Ioana Filip, Amalia Șarpe și Ionuț Vieru, Marian Moroșan și Gabriel Treteag. De asemenea, un buchet frumos de tinere speranțe va aduce în fața întregii comunități prinosul lor de cântec. Alexandra Andronic, Marius Andronic, Daria Dascălu, Ianțoc Darius, David Vecliuc, Motriuc Laurențiu, Rareș Calimandruc, Eusebiu Mârzan, Șarpe Samir, Mario Irimiciuc, Alex Irimiciuc, Florin Sandu, Mara Penciuc și Cepoi Andrei vor fi tinerele talente care vor evolua pe scenă. Nelipsite vor fi și ansamblurile ”Doina Costeștilor”, ”Codrulețul” de la Vorona și Fanfara ”Tudoreanca”. Spre chindie, atmosfera va fi încinsă de cunoscuții ”dealeri ai petrecerii” – Los Anonimos, dar și îndrăgitul animator DJ Lawis . Întregul maraton artistic va fi prezentat în stilu-i inconfundabil, familial, amical și hâtru pe alocuri de către îndrăgita artistă și prezentatoare TV – Anda Scutelnicu.

”Cercetări” și confirmări ale adevărului rostit de primarul Cocoreanu

Revenind la etimologia și rădăcinile acestui frumos moment comunitar, trebuie să mai spun că originea cuvântului HRAM vine din limba slavonă, și înseamnă casă, o casă excepțională în care locuiește Dumnezeu cu aleșii Săi. Se pare că numele acesta l-a dat patriarhul Iacob, care fugind de mânia fratelui său Naum, s-a culcat într-o câmpie, cu capul pe o piatra, și a avut un vis minunat: a vazut o scară ce unea cerul cu pamântul și pe care urcau și coborau îngerii Domnului. Trezindu-se din vis, Iacob a grait  ‘’Locul acesta este casa lui Dumnezeu și poarta cerului’’, și a uns piatra cu untdelemn sfințit, și l-a numit pe evreește Bethel, sau casa lui Dumnezeu. Iată de ce, foarte inspirat, edilul Constantin Cocoreanu obișnuiește să spună, pe bună dreptate, ”Haideți feciori acasă. Haideți la Tudora”.

Unitatea de credință și viața întru Hristos, a celor multi care se adună la hram, subliniază conştiinţa interdependenţei familiale, conştiința fraternităţii creştine, făurită prin puterea iubirii lui Hristos. Dar în istoria poporului român și cu precădere în satele și comunele moldovenești, hramul bisericilor a avut și are și o adâncă  semnificație de unitate națională.

 Poporul român și-a păstrat limba, obiceiurile și legea străbună, tradițiile şi datinile moștenite din moși strămoși, aspirații și idealuri comune; această valență de unitate națională manifestându-se în deosebi cu prilejul pelerinajelor la hram. Aceste pelerinaje au fost izvoare de credință, o reînviere a elanului religios-moral al credincioșilor, ocazie de strângere a legăturilor de frățietate dintre toți românii. Și în mod excepțional exact așa se întâmplă și în cazul tudorenilor, care revin acasă de Ziua Satului Tudora și petrec românește alături de toți musafirii.

La hram, mesele sunt bogate și porțile deschise

Încă din cele mai vechi timpuri, hramurile au fost prilej de socializare, de mulțumire pentru tot ce are comunitatea și de bucurie. Și taman așa fac tudorenii, perpetuând unitatea de neam, credință, tradiție. Pelerinajele „la hram” au devenit, odată cu trecerea anilor, obiceiuri statornice. Cum mulți dintre pelerini străbăteau cale lungă pentru a ajunge la hram, aveau nevoie de loc de odihnă, de apă și de hrană proaspătă. De aceea, membrii comunităților aflate în sărbătoare pregăteau ospățuri pe cinste și puneau pe masă bucate alese și băutură pe săturate, lăsând porțile caselor deschise, pentru ca oricine dorește să le treacă pragul și să se înfrupte din bucatele și bucuria lor.

La hram, nu se invită musafiri. Dar cei cărora le face plăcere, cinstesc casa gazdelor cu prezența lor. În satele și orașele din Moldova, la fel ca la Tudora, hramul parohiei este momentul în care se reuneşte întreg neamul (copiii plecaţi în lume, verii, unchii, mătuşile din alte locuri), dar şi un moment de comuniune cu cei trecuţi din această lume, care sunt pomeniţi şi pentru care se dă de pomană, mai ales mâncare. Toată comunitatea este în sărbătoare.