Lacul de acumulare de la Stânca – Costești este al doilea ca mărime, după Porțile de Fier I și cel de al treilea baraj al Europei.
Barajul are o înălțime de 43 de metri și un coronament ce depășește 300 de metri.
Barajul de la Stînca (Ștefănești – România) – Costești (Moldova) are o capacitate de 1,4 miliarde de mc de apă, iar lacul de acumulare se întinde pe o suprafață de 6000 de hectare la capacitate medie, la nevoie putând să se extindă până la 9000 de hectare.
Barajul este considerat un adevărat scut al Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului.
Planul construcției a început în 1952, când România și URSS au stabilit un parteneriat în acest sens. Construcția propriu-zisă a început în 1971. Potrivit Acordului încheiat între URSS și RSR, costurile finale de construcție au fost de 61.867.000 de ruble, românii contribuind cu cea mai mare parte.
O rublă pe atunci era echivalentul unui gram de aur pur. De aici și estimarea legendară că Ceaușescu a cheltuit 60 de tone de aur pur pentru construcția barajului de la Stânca.
A fost finalizat în 1978. Pentru amenajarea uriașului lac de acumulare au fost strămutate 8 sate de pe ambele maluri ale Prutului.
În zona barajului se află și o arie avifaunistică protejată prin lege, la nivel european, încă din 2004. Datorită dimensiunii și frumuseții sale, lacul de la Stânca adesea este comparat cu lacul Balaton din Ungaria.
La sfârșitul anului trecut, autoritățile din R. Moldova au decis ca începând din acest an să demareze un program de reabilitare a barajului pe partea moldovenească.
Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/
More Stories
70 de primari s-au întâlnit la Soroca pentru un viitor mai bun. Vezi ce vor primarii botoșăneni
Tradiția și renumele de gospodari nu se pierd la Cristești. Răvaș pentru toată lumea
Comuna unde omenia nu are culoare politică