Falsa revoluție din decembrie 89, ca aproape în toată țara, i-a aruncat în exaltare și planuri fantasmagorice și pe locuitorii comunei Hănești din județul Botoșani. Au schimbat avântul proletar cu avântul democratic. Prost înțeles. Cu atât mai mult cu cât puțini știau de unde se apucă democrația. În 15 ani de bâjbâială democratică, speranța s-a ofilit. Pierise și încrederea în certitudinea zorilor zilei. Când totul părea că va conduce spre abandonarea vetrei satului și migrarea spre țări unde să fie măcar mai bine decât acasă, speranța s-a reaprins. Fermă și temeinică. 2004 a adus schimbarea de macaz. Următorii 22 de ani au fost marcați de o transformare completă. A început propăvăduirea evangheliei renașterii. După Matei. Primarul, nu evanghelistul. Costel Matei, primar al comunei Hănești, 2004 – 2026. ( Evanghelie provine din grecescul euangelion, însemnând „veste bună”).
Perioada 1989–2004 a fost una de profunde transformări structurale pentru comuna Hănești, marcată de trecerea violentă de la economia centralizată comunistă la economia de piață liberă, de retrocedarea terenurilor agricole și de reașezarea instituțională de după Revoluție.
De la CAP la agricultura de subzistență
- Prăbușirea structurilor comuniste (1990–1992): Până în 1989, activitatea economică principală se desfășura în cadrul Cooperativelor Agricole de Producție (C.A.P.) locale, coordonate strâns în baza planurilor de producție ale regimului. Odată cu aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, C.A.P.-urile din satele comunei au fost desființate, activele lor (grajduri, utilaje, depozite) fiind lichidate sau degradate.
- Fărâmițarea pământului: Terenurile agricole din Câmpia Jijiei Superioare au fost retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora. Acest lucru a dus la o agricultură extrem de fărâmițată, practicată în principal cu unelte tradiționale sau utilaje închiriate, axată pe auto-consum (porumb, grâu, cartofi).
- Zootehnia și resursele de apă: În lipsa marilor ferme comuniste, creșterea animalelor s-a mutat exclusiv în curțile localnicilor. Râul Bașeu și acumulările de apă (iazurile) din zonă au continuat să fie folosite pentru adăpatul vitelor și pescuit, însă sistemele de irigații care deserveau culturile de pe dealurile din jur s-au deteriorat rapid în anii ’90.
- Comerțul și micii întreprinzători: Spre sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, au apărut primii mici comercianți privați (PFA-uri și SRL-uri locale) care au deschis magazine mixte și birturi în satele comunei, înlocuind vechile cooperative de consum de stat.
Stabilitate demografică urmată de exodul tinerilor
- Evoluția demografică: La începutul anilor ’90, populația comunei era mai numeroasă și mai stabilă decât în prezent, mulți cetățeni care lucraseră în fabricile din Botoșani sau Săveni întorcându-se la țară după valul de disponibilizări industriale.
- Fenomenul emigrației (după anul 2000): Odată cu eliminarea vizelor pentru spațiul Schengen în anul 2002, s-a declanșat un exod masiv al forței de muncă tinere din Hănești către țări precum Italia, Spania și Portugalia. Satele au început să se confrunte cu primele semne vizibile de abandon al caselor și de îmbătrânire a populației.
- Educația și Cultura: În această perioadă, rețeaua școlară era complet funcțională în sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab), școlile având un număr ridicat de elevi pe clase. Totuși, dotările erau rudimentare, infrastructura școlară degradându-se din cauza lipsei cronice de fonduri publice din anii ’90. Căminele culturale din sate, extrem de active înainte de 1989, au intrat într-o fază de conservare sau degradare.
- Nivelul de trai: Standardul de viață a fost puternic afectat de inflația galopantă din anii ’90. Utilitățile erau minime (doar energie electrică), alimentarea cu apă făcându-se exclusiv din fântâni de suprafață, iar drumurile rămânând complet nemodernizate (pământ sau balastru degradat).
Tranziția politică și lipsa resurselor
- Conducerea locală: Administrația locală a trecut prin reorganizări succesive după 1989. În primii ani ai tranziției, primăria a fost condusă de primari numiți provizoriu sau aleși în primele scrutinuri locale libere (1992, 1996, 2000). Perioada se încheie în anul 2004, când la conducerea Primăriei Hănești este ales actualul primar, Costel Matei.
- Schimbarea legislației administrative: Odată cu adoptarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, instituția primăriei și Consiliul Local au primit o autonomie mai mare pe hârtie, însă capacitatea administrativă reală era redusă.
- Sărăcia bugetară: Pe parcursul întregii perioade 1989–2004, bugetul local al comunei a fost unul de subzistență. Impozitele colectate de la o populație cu venituri mici nu permiteau investiții majore în infrastructură. Proiectele de dezvoltare depindeau aproape integral de fondurile guvernamentale aprobate de la județ, adesea alocate pe criterii politice, într-o perioadă în care conceptul de fonduri europene de preaderare (cum a fost SAPARD la începutul anilor 2000) abia începea să pătrundă timid în mediul rural.
2004 – 2026 boom evolutiv după negura vremurilor
Perioada 2004–2026 reprezintă cea mai stabilă și predictibilă epocă din istoria recentă a comunei Hănești, marcată administrativ de o continuitate politică absolută, iar economic și social de tranziția completă către statutul de localitate europeană, integrată în structurile post-aderare ale României.
Stabilitate record și managementul fondurilor europene
- Continuitate politică totală: Întregul interval de 22 de ani este definit de conducerea aceluiași primar, Costel Matei (PSD), ales pentru prima dată în 2004 și reconfirmat constant la urne, inclusiv la alegerile locale din 2024 (unde PSD a obținut 12 din cele 13 mandate de consilieri locali).
- Schimbarea paradigmei financiare: Dacă în 2004 bugetul local asigura abia plata salariilor și cheltuielile curente, după aderarea din 2007 primăria a învățat să acceseze fonduri nerambursabile (programele SAPARD, PNDL și Anghel Saligny). Instituția s-a transformat dintr-un simplu ghișeu de colectare a taxelor într-un manager de proiecte de infrastructură.
- Digitalizarea serviciilor: Până în 2026, primăria a implementat servicii de monitorizare oficială digitală, plăți online și a operaționalizat Registrul Electronic Național al Nomenclaturilor Stradale (RENNS) la nivel local.
Trecerea de la subzistență la ferme capitalizate
- Modernizarea infrastructurii de bază: Cel mai mare salt economic s-a datorat asfaltării drumurilor de interes local (prin Programul Național „Anghel Saligny” și fonduri europene), eliminând izolarea satei Borolea, Slobozia sau Sărata-Basarab.
- Utilități moderne: În această perioadă s-au realizat primele rețele publice de alimentare cu apă și s-au demarat procedurile extinse pentru canalizare și epurarea apelor uzate (concesionate către operatorul județean Nova ApaServ prin asociația ADI Aqua Botoșani), trecându-se treptat de la fântâna din curte la confortul urban.
- Agricultura comercială: Agricultura de subzistență (cu cal și căruță) a cedat masiv locul asociațiilor agricole mari și fermierilor privați capitalizați, care au achiziționat utilaje performante prin fonduri europene. Zonele de pescuit și exploatare din lunca râului Bașeu au fost parțial integrate în circuite economice private sau ecologice.
Îmbătrânire demografică compensată de investiții în confort
- Scăderea și stabilizarea populației: Migrația demarată în 2002–2004 a continuat să își arate efectele. Populația comunei a scăzut sub pragul de 2.600 de locuitori (conform recensământului din 2021). Totuși, banii trimiși acasă de diaspora au dus la o reîmprospătare vizibilă a fondului locativ: în sate au apărut case moderne, dotate cu mașini și facilități occidentale.
- Rețeaua școlară și condițiile de educație: Scăderea natalității a impus comasări, dar calitatea infrastructurii rămase a crescut spectaculos. Până în 2026, s-au realizat grupuri sanitare moderne interioare în școlile din Borolea, s-au achiziționat microbuze școlare noi pentru transportul elevilor și s-au dotat sălile de clasă cu tehnologie modernă.
- Sport și timp liber: Pentru combaterea depopulării și atragerea tinerilor, administrația a investit în modernizarea unui teren de sport multifuncțional și în amenajarea unor spații de fitness în aer liber chiar în localitatea Hănești. De asemenea, viața culturală a fost susținută prin revitalizarea unor ansambluri folclorice locale (precum ansamblul „Grăușorul”).
În concluzie, din 2004 și până în prezent (2026), Hănești s-a transformat dintr-o comună săracă, cu ulițe noroioase și agricultură medievală, într-o localitate rurală cu drumuri asfaltate, școli sigure, conexiune completă la internet și acces la rețele de utilități, chiar dacă principala provocare rămâne stoparea declinului demografic.
Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/
