Comunitatea Mihălășeni, uitată de politicieni, iubită de Dumnezeu

Pentru comuna Mihălășeni din județul Botoșani, ultimul an a lăsat impresia că necuratul și-a băgat interesul într-o gospodărie care începuse să meargă. Dar acolo unde răul încearcă să-și facă sălaș, nici Dumnezeu nu stă cu mâinile în sân. În condițiile scoaterii juridice pe tușă a primarului ales, în condiții încă neclarificate suficient, frâiele comunității au fost preluate de viceprimarul Liviu Edu. Iar acesta are pe cartea de muncă și se vede și la tâmple vreo 18 ani de administrație publică, în diverse compartimente ale Primăriei, înainte de a fi viceprimar. Cunoscând foarte bine nevoile și aspirațiile cetățenilor din cele șapte sate componente ale comunei, viceprimarul cu atribuții de primar a preluat cu responsabilitate și seriozitate managementul public.

Marea durere a edilului și a locuitorilor este că munca nu le este răsplătită așa cum se cuvine. Producătorii locali nu prea au piață de desfacere, iar când reușesc să vândă producția obținută în gospodăriile lor sunt luați în derâdere cu prețuri rușinos de mici. Și mai are o durere edilul. Și nu se sfiiește să o mărturisească. Și-ar dori ca guvernanții dacă nu sunt capabili să susțină consecvent și temeinic comunitățile locale, măcar să nu le mai dijmuiască.

Vezi în materialele video, de la sfârșitul acestei analize, interviul necenzurat cu Liviu Edu, viceprimarul cu atribuții de primar al comunei Mihălășeni.

Mihălășeni după 2008 – infrastructură și accesibilitate

Modernizarea drumurilor a reprezentat principala prioritate pentru scoaterea comunei din izolare.

• Modernizarea DJ 294 Mihălășeni – DN 24C: Unul dintre primele mari proiecte post-2008, de impact regional, a fost implementat de Consiliul Județean Botoșani în perioada 2009–2012. Finanțat din fonduri europene, proiectul a vizat asfaltarea și modernizarea sectorului de drum județean care leagă Mihălășeni de drumul național, asigurând reducerea prafului, eliminarea noxelor și un acces facil către Vama Stânca–Costești (aflată la doar 10 km distanță).
• Asfaltarea drumurilor de interes local: Ulterior, prin programe naționale de investiții (precum PNDL) și fonduri europene rurale prin GAL Valea Bașeului de Sus, s-au derulat proiecte succesive de modernizare a ulițelor interioare din satele comunei

Sănătate și Servicii Sociale

• Reabilitarea Dispensarului Medical: Printre investițiile strategice de infrastructură locală s-a numărat proiectul de „Reabilitare, modernizare și dotare a dispensarului medical din localitatea Mihălășeni”. Finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) – Subprogramul „Modernizarea Satului Românesc”, unitatea medicală a fost modernizată și dotată conform standardelor europene pentru a asigura asistență medicală de bază populației rurale.
• Centru de zi pentru copii: S-a finalizat construirea și dotarea unui centru de zi destinat copiilor aflați în situație de risc de separare de părinți, oferind sprijin educațional și social familiilor vulnerabile din comunitate.

Proiecte și Investiții (2024 – 2026)

În perioada 2024 – 2026, comuna Mihălășeni a atras fonduri substanțiale prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre cele mai importante inițiative finalizate sau în curs de derulare se numără:

• Managementul Deșeurilor (Finalizat în 2026): S-a încheiat cu succes proiectul „Dezvoltarea sistemului de management integrat al deșeurilor prin înființarea unui centru de colectare prin aport voluntar (CAV)”. Acesta digitalizează managementul ecologic local și oferă cetățenilor spații speciale pentru colectarea deșeurilor voluminoase.
• Modernizarea Educației (Finalizat în 2026): În luna martie 2026, UAT Comuna Mihălășeni a anunțat finalizarea proiectului de dotare integrală cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ.
• Smart Governance & Infrastructură Inteligentă (În derulare): Proiectul axat pe „Dezvoltarea sistemului de management local prin implementarea unor infrastructuri inteligente” a avansat semnificativ, incluzând înființarea unor platforme digitale dedicate guvernării locale și aplicații urbane smart pentru cetățeni.
• Servicii Sociale și Sănătate: Proiectul pentru crearea unui Centru Comunitar Integrat în Comuna Mihălășeni (finanțat prin PNRR C12) a fost structurat pentru a aduce servicii medicale și sociale mai aproape de satele izolate.

---

Problemele majore ale Administrației Locale

Dincolo de derularea investițiilor, primăria s-a lovit de blocaje structurale majore:

1. Instabilitatea politică și administrativă la nivel înalt: Cea mai mare criză a survenit în a doua jumătate a anului 2026. În octombrie 2026, primarul ales al comunei, Claudiu Daniel Chelariu, și-a pierdut definitiv mandatul. Prefectura județului a emis ordinul de încetare a mandatului înainte de termen ca urmare a unei anchete DNA privind fapte de corupție (luare de mită legată de facilitarea unor contracte de modernizare a drumurilor). Pierderea procesului la Tribunalul Botoșani a lăsat conducerea primăriei în subordinea interimară a viceprimarului. Aceasta nu a determinat periclitarea investițiilor, așa cum s-a mai întâmplat prin alte comune, Liviu edu știind bine ce are de făcut.
2. Dificultăți majore de cofinanțare: Similar multor localități din Botoșani, Mihălășeni se confruntă cu bugete locale extrem de reduse. Primăria întâmpină obstacole mari în acoperirea cheltuielilor neeligibile sau a cofinanțărilor obligatorii cerute de proiectele guvernamentale ori europene.

---

Impactul politicilor guvernamentale asupra administrației și nivelului de trai

Politicile macroeconomice și administrative de la București au un efect direct, de tip „bumerang”, asupra comunităților de tipul celei din Mihălășeni:

1. Dependența de mecanismele de creditare publică

Deoarece băncile comerciale impun dobânzi sufocante pentru micile primării rurale, politicile guvernamentale recente s-au orientat spre deblocarea creditelor direct prin Trezoreria Statului. Măsura ajută parțial execuția lucrărilor, dar adaugă o presiune pe datoria publică locală pe termen lung.

2. Standardul de viață și infrastructura de bază

• Efect pozitiv: Fondurile PNRR destinate digitalizării, managementului deșeurilor și educației au crescut gradul de confort și au redus decalajul tehnologic pentru tinerii din sate.
• Efect negativ: Inflația din ultimii ani și blocajele în decontările guvernamentale duc adesea la întârzieri masive ale șantierelor de drumuri, apă sau canalizare. Într-o comună unde o mare parte din populație practică agricultura de subzistență, lipsa finalizării rapide a rețelelor edilitare frânează atragerea micilor investitori economici privați, menținând un risc crescut de depopulare.

Ce îi lipsește comunei în prezent?

1. Utilitățile edilitare de bază (Apă, Canalizare, Gaz)

Deși s-au făcut pași importanți în asfaltarea ulițelor și dotarea școlilor, satele comunei suferă în continuare din cauza lipsei unei rețele integrate și funcționale de apă curentă și canalizare în toate gospodăriile. De asemenea, lipsa racordării la rețeaua de gaze naturale limitează confortul locuințelor și crește costurile de încălzire pe timp de iarnă (dependența totală de lemne de foc).

2. Locuri de muncă și investitori privați

Economia locală este aproape exclusiv agrară, bazată pe cultivarea terenurilor și creșterea animalelor, adesea la nivel de subzistență. Lipsește un parc de micro-activități industriale sau facilități de procesare a produselor agricole locale (ex: fabrici de lactate, centre de colectare și sortare a legumelor/fructelor), ceea ce obligă tinerii să migreze spre municipiul Botoșani sau în străinătate.

Ce se poate face în următorii ani? (Strategie administrativă și politică neoficială – impoteză)

Pentru a corecta aceste deficiențe, viitoarea administrație va trebui să abordeze strategic următoarele coordonate:

Ghidul de acțiune administrativă

• Finalizarea extinderii rețelelor de utilități: Prioritatea zero trebuie să fie atragerea de fonduri prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” sau din fonduri europene de coeziune pentru aducțiunea de apă și înființarea stațiilor de epurare. Fără apă și canalizare, nicio firmă nu își va deschide puncte de lucru în comună.
• Asocierea în ADI-uri (Asociații de Dezvoltare Intercomunitară): Comuna trebuie să colaboreze strâns cu localitățile învecinate (ex: Hlipiceni, Todireni sau orașul Ștefănești) pentru proiecte comune de infrastructură mare, cum ar fi extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, un demers mult mai fezabil când este realizat în consorțiu.
• Stimulente pentru atragerea tinerilor antreprenori: Primăria poate pune la dispoziție terenuri din domeniul privat al comunei, cu facilități fiscale (scutiri temporare de taxe locale), pentru investitorii care creează cel puțin 5-10 locuri de muncă stabile în sate. De asemenea, sprijinirea fermierilor locali în accesarea fondurilor europene pentru modernizarea exploatațiilor prin intermediul GAL Valea Bașeului de Sus trebuie intensificată.
• Valorificarea proximității cu frontiera: Fiind situată la mică distanță de Vama Stânca-Costești (Republica Moldova), comuna poate dezvolta spații logistice mici sau servicii de tranzit, integrându-se în fluxurile comerciale transfrontaliere.