La începutul lunii în curs, senatorul Dorinel Cosma, de la AUR Botoșani, a adresat Guvernului o interpelare prin care solicita clarificări cu privire la valorificarea ”Focului viu” de la Hlipiceni și a vulcanilor noroioși de la Copălău.
În răspunsul primit de la Guvern, semnat de către secretarul de stat Nini Săpunaru, adevărul este incontestabil. Administrațiile publice locale din cele două localități, care s-au perindat de-a lungul anilor, sunt vinovate de nevalorificarea celor două resurse. De lene, din comoditate, din neștiință, administrațiile publice nu au făcut demersurile necesare astfel încât cele două comori să aducă plus valoare localităților.
”Cele două comune nu se regăsesc pe lista unităților administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice prevăzute în Planul de amenajare a teritoroilio național, Secțiunea a VIII-a- zone cu resurse turistice, care a fost aprobat prin OUG 142/2008. Este necesar ca autoritățile administrației publice locale să inițieze demersurile necesare pentru analizarea potențialului turistic în vederea declarării și delimitării zonelor cu resurse turistice în conformitate cu normele în vigoare”, se arată clar în răspunsul primit de la Guvern.
Redăm mai jos, integral, interpelarea senatorului Dorinel Cosma, înaintată Senatului la începutul acestei luni.
”În județul Botoșani, în comunele Hlipiceni și Copălău, două comori naturale zac nevalorificate.
La Hlipiceni, o adevărată mină de aur este neutilizată, iar potențialul acesteia ar ridica mult nivelul de trai al localnicilor. Comuna Hlipiceni este străbătută de un izvor de apă care arde. Specialiștii au concluzionat că această apă este foarte bună pentru tratarea reumatismului și a altor boli osoase. De-a lungul anilor, acest foc viu a fost lăsat de izbeliște.
Apa din acest izvor chiar arde și din această cauză a și fost numit focul viu. Vorbim despre un zăcământ de apă sulfuroasă.
Acest izvor a fost descoperit după război. Primele prospecțiuni s-au făcut prin anii 1960, când specialiștii căutau petrol și gaze. Forajele au fost reluate în 1990, dar petrol nu s-a găsit. Însă, la circa 200 de metri adâncime, au dat peste acest izvor de apă sulfuroasă.
Izvorul a fost scos la suprafață în 1990. Efectele acestei ape sulfuroase sunt la fel de benefice precum cele ale apelor utilizate în stațiunile balneoclimaterice.
Cea de a doua comoară a județului Botoșani și a țării se află în comuna Copălău, în localitatea Cerbu. Și această resursă a fost ignorată cu consecvență.
La marginea pădurii, în apropierea localității Cerbu din comuna Copălău, există un loc numit de oameni ”La Smârcuri” sau ”Poarta iadului”. Este vorba despre trei dâmburi misterioase, acoperite acum de stuf. Aceștia sunt vulcani noroioși. Vulcanii de la Copălău sunt asemănători celor din Buzău. Cel mai mare vulcan noroios din țară se află tot în pădurea din această localitate și acum este, la fel, acoperit cu stuf și nevalorificat. În perioada comunistă au fost declarați monument al naturii. Și atât.
Având în vedere această expunere, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:
- Ce se cunoaște și ce demersuri s-au făcut până acum cu privire la aceste resurse?
- De ce nu sunt valorificați vulcanii noroioși și izvorul cu apă sulfurată din județul Botoșani?
- Când și cum veți valorifica izvorul de apă sulfuroasă de la Hlipiceni și în ce mod?
- Când și cum veți valorifica din punct de vedere turistic și nu numai vulcanii noroioși de la Copălău?
Vă solicit răspuns oral și scris.
Vă mulțumesc!
Cu deosebită considerație,
Dorinel COSMA – Senator A.U.R. Botoșani
Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.
Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.
Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !
https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/
More Stories
Cătălin Silegeanu: Dacă AUR era un pericol pentru democrație, nu ni s-ar fi cerut votul
9 ani de administrație publică. Cu credința la rever și cu grija față de comunitate
Singurul politician care poate da ”eroare de operare” sistemului – mărturii din nucleul AUR