Senatorul Dorinel Cosma a cerut guvernului măsuri pentru prevenirea catastrofelor la inundații

Senatorul botoșănean Dorinel Cosma a reamintit Guvernului că nenorocirile de la Galați , de acum și cele din Botoșani din 2008 și 2010 , ca și cele din alte județe, pot fi evitate sau pot fi gestionate altfel. Senatorul AUR a solicitat guvernanților să spună care este strategia pe termen mediu și lung în această privință și ce măsuri s-au întreprins sau au în vedere cu privire la managementul riscului la inundații.

Redăm mai jos, integral, interpelarea depusă la Senat.

Obiectul Interpelării – Măsuri pentru managementul riscului la inundații

 Zilele acestea România a fost iar cuprinsă de panica inundațiilor. Inundațiile au afectat 28 de localități din 7 județe, inclusiv Argeș, Bacău, Galați, Iași, Neamț, Timiș și Vaslui. În Galați și Vaslui, peste 5.000 de gospodării au fost inundate, iar fenomenele meteorologice severe au afectat peste 15.000 de persoane. Și ne confruntăm cu aceste catastrofe de peste 20 de ani.

În intervalul 2005-2010, inundațiile au provocat pagube totale de peste 3 mld. EUR (locuințe, poduri, diguri, drumuri afectate), potrivit unor statistici oficiale. Au fost afectate aproape 62.000 de locuințe, din care 15.600 au fost distruse în totalitate.

În 2008, 85% din locuinţele din Rădăuţi-Prut au fost inundate.   Aproximativ 360 de persoane din Rădăuţi – Prut, judeţul Botoşani, au fost evacuate în 2008.

În 2010 la Dorohoi, s-au contabilizat 800 de case distruse şi mii de oameni disperaţi. 

De altfel, inundațiile din anul 2010 au provocat distrugerea a 925 de case și avarierea a alte 3.607 de locuințe la nivel național. În județul Botoșani s-a înregistrat cel mai mare număr de case distruse de inundații – circa 490, urmat de Suceava, cu 113 locuințe devastate și Tulcea, unde apele au distrus 94 de case.

Există Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii, care are drept scop reducerea consecinţelor negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitate economică asociate inundaţiilor. Potrivit acestei Directive, statele membre au obligativitatea identificării bazinelor hidrografice şi zonele costiere care prezintă risc la inundaţii, de a întocmi hărţi ale riscului la inundaţii şi de a elabora planuri de management a riscului la inundaţii pentru respectivele zone.

De asemenea, în 2010, prin Hotărârea nr. 846/2010 a fost aprobată  Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung.

  Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și Consiliului a fost aplicată în România ultimilor 15 ani?

• Ce prevede Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung pentru zonele cele mai afectate, Botoșani, Suceava, Galați, Tulcea?

• Dincolo de planificări și strategii scriptice, ce s-a făcut concret în zonele menționate, pentru a nu se repeta situațiile în care se pierd vieți omenești și pagube materiale?

Vă solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc!

Cu deosebită considerație,

Dorinel COSMA – Senator A.U.R. Botoșani

Marian Morosan

Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.

Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.

Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !

https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/