Orașul trandafirilor, fosta capitală a Moldovei, face cu ochiul Olandei. Un destin cât o istorie-video

Cunoscut multă vreme ca fiind orașul trandafirilor, Dorohoiul are cel puțin doi ani de când a început să ”facă concurență” orașului Amsterdam din Olanda – țara lalelelor. Locul zecilor de mii de trandafiri din Dorohoi a fost luat de lalele. Cele mai multe sunt plantate în preajma primăriei.

În atare situație, în prezent, Târgu Mureș rămâne unicul ”oraș al trandafirilor” din România.

Prima mențiune documentară datează din 6 oct. 1407. Când boierii moldoveni reînnoiesc în orașul Liov omagiul prestat de Alexandru cel Bun în 1404 regelui Poloniei, fiind semnat de 27 de boieri printre care se afla și Mihail Dorohoianul. La 8 octombrie 1408, Dorohoiul este menționat ca punct vamal pentru negustorii care exportau cai la Camenița. Numele lui Mihail Dorohoianul apare în documentele tîrgului timp de 27 de ani, între 1407 și 1434. Gh. Ghibănescu îl consideră întemeietorul activității administrative la Dorohoi. În 1495, Ștefan cel Mare zidește aici biserica Sf. Nicolae.

În secolul al XV-lea orașul devine centrul administrativ al Moldovei de nord. În 1509 este prădat de poloni iar în 1510 și 1513 de tătari. Refăcut în 1568 devine reședința vornicului țării de sus până în 1778. Din prima parte a secolului al XV-lea se păstrează și pecetea orașului, descoperită de Nicolae Iorga într-un act din 1635. În a doua jumătate a secolului a fost din nou prădat de tătari și pierde mult in importanță. Pentru că nu mai aduce venituri însemnate, domnitorii îl donează boierilor. În 1804 administrarea veniturilor Dorohoiului se face de către Epitropia Casei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. La 1857 Mihail Kogălniceanu, ca reprezentant al ținutului Dorohoiului și al marilor proprietari, a prezentat în ședința divanului ad-hoc al Moldovei dorințele românilor. În războiul pentru independență dorohoienii și-au adus contribuția lor, monumentul eroului național si local Nicolae Valter Mărăcineanu stând ca mărturie. Monumentul comemorativ din fața primăriei, Ostaș în luptă, a fost ridicat în cinstea celor căzuți în primul război mondial.

Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Dorohoi. În anul 1968, dupa impartirea administrativ-teritoriala a țării a devenit oraș in cadrul judetului Botosani si din decembrie 1994 este municipiu.

În anul 1930 avea o populație de 15.866 de locuitori, dintre care 9.707 români, 5.788 evrei, 121 germani. La recensământul din anul 2002 avea o populație de 30.949 locuitori.^[1]

În orașul Dorohoi s-au născut:
Actori:

• Octavian Cotescu (1931-1985)
• Ștefan Tapalagă (1933-1994)
• Dan Condurache (1952)
• Gabriel Pintilei (1978)
• Octavian Strunilă (1981)

Cântăreți:

• Gabriel Dumitraș /Fără Zahăr (1978)
• Bogdan Burlăcianu /Fără Zahăr (1979)

Fizicieni:

• Theodor V. Ionescu (n. 8 februarie 1899 – d. 6 noiembrie 1988)

Jurnaliști:

• Liviu Iolu (1981)

Medici:

• Vasile Bejan (27 februarie 1852 – 1923), profesor de obstetrică și ginecologie la Facultatea de Medicină din Iași, șeful Clinicii de Obstetrică și Ginecologie a Institutului Gregorian din Iași.
• Gheorghe Plăcințeanu (1894-1982), medic chirug obstetrician, profesor universitar, reformator și întemeietor de spitale.

Oameni de afaceri:

• Benjamin Abrams

Oameni de știință:

• Ion Plăcințeanu (1893-1960), matematician, profesor universitar la Universitatea din Iași.

Pictori:

• Ion Murariu (12 septembrie 1922 – 22 martie 2012)

Regizori:

• Dan Pița (1938)

Scriitori:

• Păstorel Teodoreanu (1894-1964)
• Ion Călugăru (1902-1956)