Primarul care investește Raiul în oameni – video Curierul TV (R)

Despre non-conformismul primarului din Tudora noi am mai scris. Am povestit cu alte prilejuri și despre soluțiile ingenioase și despre truda sa și a echipei din administrația publică pe care o manageriază. Dar când un primar investește în oameni, când prin deschiderea sufletului său și descătușarea mărinimiei semenilor reușește să transfere un crâmpei de Rai în viața celor năpăstuiți de soartă, atunci nu poți să spui decât ”ferice de comunitatea care l-a ales”. Pentru că a face o casă, unui om adus de soartă în neputință totală ce îl transformă în ”om al nimănui”, nu poate fi decât în puterea unui emisar al Raiului. Iar Dumnezeu, se știe de milenii, lucrează prin oameni.

Un bătrânel, rămas fără adăpost și fără sprijinul familiei, adăpostit o vreme de către primar într-o clădire a primăriei, va avea în prag de iarnă un adăpost cum nu a sperat vreodată. După ce în această vară edilul a mers la biserică și, după liturghie, a cerut sprijinul comunității, în scurt timp salvarea bărbatului rămas al nimănui a fost mai mult decât rapidă. Comunitatea din Tudora și primarul Constantin Cocoreanu au pus mână de la mână și umăr lângă umăr și i-au construit bătrânelului o casă cu tot confortul necesar unui trai liniștit.

Zilele acestea l-am rugat pe edilul celebru să ne însoțească la locul minunii pentru a ne convinge că nu sunt doar cuvinte. Și edilul nu prea obișnuiește să emită enunțuri ambalate în lauri fără să aibă susținere în realitate. De altfel, Constantin Cocoreanu se află la al treilea astfel de gest. Prima căsuță, pentru o bătrânică, a făcut-o pe vremea când era doar consilier local. Tot cu sprijinul oamenilor care îl păstrează pe Dumnezeu în suflet. Și bucuria de a ajuta se vede inclusiv pe chipul primarului. Urmăriți în materialul video de mai jos toată tărășenia.

Marian Morosan

Copiilor noştri li se pregăteşte, inconştient, o lume de joben ciuruit, din care niciodată nu iese iepuraşul. Doar panglicile politicilor sociale roase de moliile cu ştaif din ultimele decenii.
Suntem oropsiţi, suntem disperaţi, manipulaţi până acolo încât ne bucurăm să fim masa de manevră a unora şi să susţinem că aşa e normal.

Acum îl înţeleg pe Cioran, dar îl înţeleg mai bine şi pe Preda.
Şi mă gândesc iar, cu groază, la copilul meu.

Cel puţin eu nu îmi doresc să ştiu că micuţul meu va fi singur, cu sufletul desculţ, prin jungla mileniului III !

https://curierulsatelor.ro/wp/2019/10/16/cu-sufletul-descult-prin-jungla-mileniului-iii-editorial/